Decebalus Rex...

Cand pronuntam cuvantul "clisura", cei mai multi dintre noi ne amintim de... embargo. Fara sa stim ca pe soseaua ce leaga Orsova de Resita, de-a lungul fluviului, in locul unde batranul Istru isi trimite apele intr-un istm adanc, se afla fascinantul Defileu al Dunarii cu o flora si o fauna bogata in specii rare si, dupa apre­cierile unor oameni de stiinta straini, una dintre zonele geo­logice din Europa cel mai bine pastrate (dupa cum arata amonitii ori depozitele fosilifere din Muntii Almajului).

Aici, in "Clisura Dunarii", din cadrul Parcului National "Portile de Fier" – tinut bogat, dar cu oameni saraci –, in locul numit "Golful Mraconia", doua echipe de sculptori-alpinisti trudesc, de zece ani, la realizarea, intr-o stanca uriasa, a Capului lui Decebal.
Avand drept model sculpturile de la Rushmore, din SUA, care ii reprezinta pe patru dintre cei mai populari presedinti americani, Capul lui Decebal este inalt de 40 m si lat de 25 m, Statuia regelui dac urmand a fi cea mai mare din Europa, are cu numai sase metri mai putin decat Statuia Libertatii, cu opt mai mult decat monumentul lui Christos, din Rio de Janeiro, si zece peste inaltimea legendarului Colos din Rhodos.

La Cazanele Mici, vizavi de chipul din stanca al lui Decebal, pe malul sarbesc al Dunarii, troneaza, de doua mii de ani, vestita Tabula Traiana, monument ce marcheaza marsul trupelor imperiale spre Dacia. Sa ne imaginam, asadar, o stanca iesita in fata din lantul carpatic, transformata de cioplitorii in piatra (sculptori-alpinisti instruiti la trupele de vanatori de munte) intr-un grandios monument (plasat in peisajul muntelui) al unuia dintre cei mai mari, mai viteji si mai iscusiti regi ai Daciei antice. Un monument pe care este inscriptionat cu litere mari, usor lizibile, "DECEBALUS REX. DRAGAN FECIT", adica: "Decebal rege. Facuta de Dragan".

Gratie exceptionalei initiative a cunoscutului istoric si om de afaceri Iosif Constantin Dragan, de a finanta cu  bani multi (peste un milion de dolari) faurirea acestui simbol rascolitor in piatra in locul unde Muntii Almajului se pravalesc in apele Dunarii, impresionantul monument reaminteste, peste veacuri si milenii, ca si Columna lui Traian, din Roma, si Monumentul de la Adamclisi, din Dobrogea, despre existenta si vitejia dacilor pe aceste meleaguri strabune si de obarsia daco-romana a locuitorilor lor de astazi.

Dacii de pe Columna –  gigantici, curajosi, darzi, viteji, demni si aprigi pana si in infrangere – sunt, iata, din nou, imortalizati, dupa aproape doua milenii, in columna Banatului. De aceasta data, prin Chipul lui Decebal, intr-o impre­sionanta ipostaza artistica a celui mai demn si mai viteaz dintre ei, veghind Istrul si drumul Tabulei Traiana cu caciula specifica de dac, avand crucea crestina pe ea.

Colonel
Grigore RADOSLAVESCU

2014-04-22