Controversatul om de afaceri Iosif Constantin Dragan finanteaza executia unui monument urias
Controversatul om de afaceri Iosif Constantin Dragan finanteaza executia unui monument urias, dupa modelul cunoscutei sculpturi in stanca de la Rushmore, SUA, care ii reprezinta pe patru dintre cei mai populari presedinti americani.

Pe malul Dunarii, in apropiere de Orsova, este sculptat intr-o stanca uriasa Capul lui Decebal, inalt de 40 m si lat de 25 m. Statuia regelui dac va fi cea mai mare din Europa: are cu doar sase metri mai putin decat Statuia Libertatii, cu opt mai mult decat monumentul lui Christos din Rio de Janeiro si 10 peste inaltimea legendarului Colos din Rhodos.

La imensa lucrare trudesc, de opt ani, doua echipe de cate sase sculptori-alpinisti. Pana acum s-a folosit o tona de dinamita pentru modelarea stancii, iar finantatorul a scos din buzunar mai bine de un milion de dolari pentru aceasta lucrare, preconizata sa se finalizeze in doi ani.

Aflat pe raza comunei Dubova, langa Orsova, judetul Mehedinti, golful Mraconia pare un colt rupt de lume. Pe pontonul din golful unde se ridica cea mai mare sculptura din Europa se poate ajunge doar cu barca.

Acolo, o mana de oameni se incapataneaza sa duca la bun sfarsit o lupta nevazuta cu timpul, cu piatra, cu viperele, cu natura ostila.

Vizavi de chipul din stanca al lui Decebal, pe malul sarbesc al Dunarii, troneaza de doua mii de ani vestita Tabula Traiana, monument ce marcheaza marsul trupelor imperiale romane spre Dacia. Aici, in apropierea Cazanelor Mici, e locul unde adancimea Dunarii este cea mai mare: 120 de metri.

12 mesteri mari
Rudolf Cocic (44 de ani) e acolo de la inceputul lucrarilor. "Am pornit aventura prin vara anului 1994. S-a inceput cu defrisarea pomilor care impadureau stanca. A urmat curatarea rocilor, a stancilor masive care puneau in pericol viata oamenilor", isi aminteste omul care si-a petrecut ultimii opt ani cand pe ponton, cand pe stanca.
"Accesul e foarte dificil pana la stanca, din cauza apei din golf. Nu ne-am putut sluji de nici un fel de utilaje. Totul s-a carat cu barca si cu spinarea. E greu de ajuns sus, pe stanca, si cu mainile libere, dar cu un sac de 40-50 de kilograme in spinare!", spune Cocic.

De la baza stancii pana la schela, alpinistii-sculptori trebuie sa se catere vreme de o jumatate de ora. Se lucreaza in doua ture, de la 7,30 la 13,30 si de la 13,30 pana seara, la 19,30. Cu totii sunt 12 persoane, care lucreaza din luna martie pana in luna octombrie.

"E foarte periculos. Fiecare isi are traseul propriu, de ani de zile. Calca pe aceeasi piatra, in acelasi loc. De aproape se vede cum stanca e tocita in locul unde ne cataram de cativa ani".
O operatiune la fel de grea si riscanta este cea de manevrare a schelelor. Ajunsi sus, sculptorii manuiesc, cu o dexteritate de invidiat, ciocanele pneumatice. Chipul lui Decebal e incrustat in stanca prin metoda clasica: ciocan, spit si baros.
Legatura cu pontonul este asigurata prin doua statii de emisie-receptie, insa acest lucru nu le este de prea mare ajutor. Sus, fiecare trebuie sa se descurce pe cont propriu.

"Vara, cand se incinge stanca de la soare, se pot fierbe oua acolo sus, pe crestetul lui Decebal!", descrie sculptorul Rudolf Cocic atmosfera din inaltimi. In urma cu cativa ani, doua pitoane de sustinere s-au smuls de pe cablul de sustinere montat de jur imprejurul stancii.

Echipa de cinci persoane care lucra atunci pe schela a cazut in gol cativa metri. Din fericire, oamenii nu s-au ales cu rani grave. Recent, unul dintre alpinisti a fost muscat de o vipera ascunsa intr-un punct de sustinere. Colegii i-au injectat imediat serul antiviperin si omul a scapat teafar.

Extravaganta sau capodopera?
Incet, incet, chipul lui Decebal a inceput sa se contureze. S-au delimitat caciula si barba, trecandu-se mai apoi la ochi si gura. Problemele cele mai mari le-a ridicat in schimb nasul, care avea o inaltime de sapte metri. O placa masiva, de opt tone, s-a fisurat.

Pentru ca avea pamant sub ea, era in mare pericol sa se desprinda si sa cada. Acesta a fost motivul pentru care sculptorul Florin Cotarcea, coordonatorul lucrarii, a preferat sa renunte la acel bloc imens de piatra. O buna parte din nasul lui Decebal a fost dinamitat, pentru mai multa siguranta.

Portretul nu a avut insa de suferit, caci Decebal a fost supus unei operatii estetice: nasul a fost remodelat si intarit cu armatura de fier si ciment.
Ceea ce fac sculptorii-alpinisti reprezinta o munca de pionierat in Romania. Cele doua echipe s-au zbatut sa reduca durata de realizare a lucrarii.

"Americanii au lucrat la proiectul Rushmore 14 ani. Opera a fost dusa la bun sfarsit cu peste 300 de sculptori-alpinisti, fara a mai pune la socoteala personalul auxiliar. Noi, in opt ani de zile, cu 12 oameni, suntem aproape de final. Cu toate acestea, nu putem estima cand vom duce totul la bun sfarsit, pentru ca mereu apar lucruri neprevazute: fisuri in stanci, lucruri care trebuie rezolvate. In mare insa, cam in doi ani de zile, lucrarea ar trebui finalizata", spune Rudolf Cocic.

Toti spera sa termine cat mai repede lucrarea. Istoria va decide daca va fi considerata o extravaganta sau o importanta opera de arta.

Celebrul monument din Muntele Rushmore, Georgia, care ii reprezinta pe presedintii George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln si Theodore Roosevelt, este opera sculptorului Gutzon Borglum, care a lucrat la el intre 1927 si 1939. Sculptura, inalta de 18 metri, a fost terminata in 1941 de fiul lui Borglum.

Omul cu banii
La ora actuala, la baza monumentului se afla o inscriptie cu textul: DECEBALUS REX DRAGAN FECIT. Sculptorii spun ca Iosif Constantin Dragan, cel ce finanteaza saparea chipului lui Decebal in stanca, a cheltuit pana acum peste un milion de dolari cu acest monument.
Nu este singurul proiect de acest fel pentru I.C. Dragan, care i-a promis primarului Clujului, Gheorghe Funar, fonduri pentru o copie in marime naturala a Columnei lui Traian, proiect "inghetat" deocamdata.

2014-04-22